Forța de muncă
În trimestrul de analiză, în cadrul forței de muncă, ponderea femeilor (50,4%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (49,6%), iar ponderea persoanelor economic active în mediul rural a fost mai mare decât în mediul urban (51,7% și, respectiv, 48,3%).
Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași categorie de vârstă) în perioada de analiză a constituit 45,0%, fiind în descreștere cu 0,4 p.p. față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent (în trimestrul II 2023 – 45,4%)
Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția forței de muncă în vârstă de 20-64 ani în populația totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 59,6%, fiind în creștere față de nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut (în trimestrul II 2023 – 58,8%).
Ocuparea
Ca și în cazul populației economic active, în trimestrul II 2024, ponderea femeilor în populația ocupată este mai mare față de cea a bărbaților (50,4% femei și 49,6% bărbați), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (51,9% mediul rural și, respectiv, 48,1% mediul urban).
Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 ani.
Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) în trimestrul II 2024 a fost de 43,3%, fiind în descreștere cu 0,4 p.p. față de nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului precedent (43,7% în trimestrul II 2023) (Figura 2). Rata de ocupare a bărbaților de 15 ani și peste (47,1%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (40,1%), iar în mediul urban (48,3%) — mai mare față de mediul rural (39,5%).
Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 20-64 ani față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 57,3%, fiind în creștere cu 0,7 p.p. față de trimestrul respectiv al anului precedent (56,6% în trimestrul II 2023).
Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că 19,7% au activat în sectorul agricol3 și 80,3% în activitățile non-agricole. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,6%, inclusiv în industria prelucrătoare 11,2% (indicator ODD 9.2.2), iar în construcții — 7,4%. În sectorul servicii au activat 59,4% din totalul persoanelor ocupate.
În repartizarea după forme de proprietate, 30,9% din populația ocupată a activat în sectorul public și 69,1% — în sectorul privat sau alte forme de proprietate.
Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților (79,7% din total ocupare), urmați de lucrătorii pe cont propriu (15,9%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Marea majoritate a salariaților (88,6%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.
Munca nedeclarată4 în rândul salariaților a constituit 6,6% față de 8,0% în trimestrul II 2023. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (8,5%), decât printre femei (5,0%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (56,3%), construcții (18,6%), comerț (10,6%) și industrie (3,9%).
În sectorul informal au lucrat 16,4% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 22,4% (indicator ODD 8.3.1) din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 11,7% Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (65,8% din totalul persoanelor ocupate în construcții).
Majoritatea persoanelor ocupate informal, 75,2%, au alcătuit-o non-salariații, în timp ce salariații au constituit 24,8% din totalul celor cu locuri de muncă informale.
Repartizarea salariaților după natura locului de muncă relevă faptul, că 93,0% din totalul acestora au avut un loc de muncă formal, iar 7,0% — au avut un loc de muncă informal, și, în același timp, au primit salariul „în plic”.
Șomajul
Numărul șomerilor estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)5, a fost de cca 34,9 mii de persoane, fiind în descreștere cu 1,9% față de nivelul trimestrului II 2023 (35,6 mii de persoane)6.
Șomajul a afectat într-o proporție mai mare femeile, care au constituit 51,4% din total șomeri și persoanele din mediul urban – 53,2%.
Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) înregistrat valoarea de 3,9%, fiind în scădere (cu 0,5 p.p.) față de trimestrul precedent (4,4%) și în ușoară creștere (cu 0.1 p.p.) față de trimestrul II 2023 (3,8%) (indicator ODD 8.5.2). Rata șomajului la bărbați a fost de 3,8%, iar la femei – de 4,0%, în mediul urban – 4,3% și în mediul rural – 3,5%.Rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani (ponderea șomerilor BIM în vârstă de 20-64 ani în forța de muncă de 20-64 ani) a constituit 3,8%, fiind la același nivel al anului precedent. În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată a șomajului este înregistrată în rândul tinerilor de 15-24 ani (7,6%)
Sursa de informare: https://statistica.gov.md/ro/forta-de-munca-ocuparea-si-somajul-in-trimestrul-ii-9430_61451.html